34 Când s-au împlinit zilele, eu, Nebucadneţar, mi-am ridicat ochii spre cer şi mi-am recăpătat judecata. L-am binecuvântat pe Cel Preaînalt, L-am lăudat şi L-am slăvit pe Cel Veşnic Viu.

Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică,
    iar Împărăţia Lui dăinuie din generaţie în generaţie.
35 Toţi locuitorii pământului
    sunt socotiţi ca un nimic;
El face ce vrea
    cu oştirea cerurilor
        şi cu locuitorii pământului.
Nu există nimeni care să-L poată opri
    sau care să-I poată zice: «Ce faci?»

36 Atunci mi-am recăpătat judecata şi mi-au fost date înapoi gloria împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea. Sfetnicii şi nobilii mei m-au căutat din nou şi am fost pus iarăşi la conducerea împărăţiei mele, iar măreţia dinainte a sporit şi mai mult.

Read full chapter